miercuri, 30 noiembrie 2016

Gary Humphrey


Gary Humphrey
Sursa:http://www.discovery.com/tv-shows/trailblazers/bios/gary-humphrey/
Traducerea din limba engleza s-a facut cu Google Traducere
Redactare text-Ghe Nica

Gary Humphrey  s-a inrolat in armata britanica la varsta de 20 de ani. A servit 17 ani in Marina Regala  apoi in Fortele Speciale Britanice ,unde a dobandit  abilitatile de supravietuire 
in cele mai ostile medii din lume (regiunea arctica,desert,jungla ) Ca instructor in Tehnici de dupravietuire ,s-a ocupat cu pregatirea recrutilor  Fortelor Speciale .
Acum Gary folosinduse de experienta sa vasta ,conduce expeditii stintifice ,efectueaza  misiuni de securitate  si de protectie a unor productii de televiziune (Top Gear,Robin Hood )
Este angajat  ca bodyguard  de catre multe vedete  (Matt Damon,Anthony  Bourdain ) Gary a avut numeroase aventuri : lupta cu o anaconda  de 12 m,supravietuirea timp de o saptamana  numai cu apa procurata prin distilarea frunzelor de vita de vie ,a mers cu bicicleta de la Amazon pana in Chile ,a mers cu snowmobilul pana la Polul  Nord magnetic ,a navigat printr-un uragan ,a facut autostopul de la Cape Town pana la Nairobi. Este pasionat si un profesionist desavarst in tot ceea ce face.Este foarte exicent cu cei cu care lucreaza in diferite misiuni. Este predispus sa-si asume riscuri personale atunci cand este nevoie .Gary  ridica mereu moralul celor cu care lucreaza atunci cand le este greu. Este intotdeauna o prezenta carismatica,Indiferent unde se gaseste in lume isi face timp pentru o cana de ceai,aratand ca situatia este sub control.

Dispozitiv pentru aruncat sulita si varfuri de sulita


Carlige improvizate pentru pescuit


Codul de semnale sol-aer si Morse


Confectionare furci si mincioc pentru pescuit


Confectionare arc si prastie


Lat la vizuina


Folosirea latului constituie branconaj si se pedepseste de lege !

Dispozitive pentru gatit


Confectionare obiecte in bushcraft (Pluta,sanie,opinca )


Cuier din lemn pentru prinderea vaselor


Cofectionare vesela din lemn pentru supravietuire


Capcana ”Groapa de lup „


Folosirea capcanei constituie branconaj si este pedepsita de lege !

Lat simplu pentru vanat mic


Folosirea capcanei constituie branconaj si este pedepsita de lege !

luni, 28 noiembrie 2016

Cum alungi setea ?


Cum alungi setea ?

Înşeal-o: suge ceva. Încearcă şi o să vezi că merge. Dacă ţi-e frică să nu înghiţi obiectul pe
care-l sugi (pentru că ar fi prea tare ori prea mare), alege ceva mic, moale şi care nu absoarbe lichid. O
nucă, o pietricică, o frunză sau gumă de mestecat. Foarte potrivită ar fi o prună. Sau o bucată de ceapă.
Nu se recomandă să sugi zăpadă sau gheaţă (îţi măreşte setea şi îngheaţă stomacul). Dacă
totuşi eşti silit s-o faci, atunci ţine apa topită în gură până se dezmorţeşte şi se încălzeşte; întârzie
înghiţitura. Ar fi mai bine să înghiţi şi puţină mâncare împreună cu apă proaspăt dezgheţată, ca să
protejezi stomacul. Şi ţigările ajută - dar pe de altă parte usucă gura mai rău decât celelalte soluţii.
Nu te agita: când n-ai apă destulă, scopul principal este să transpiri cât mai puţin. Indiferent
ce faci, gândeşte-te mereu cum să păstrezi apa în corp. Apa pierdută prin transpiraţie trebuie înlocuită,
şi dacă n-o ai...
Pe timp călduros, mişcă-te încet, ca într-un film dat cu încetinitorul. Nu te agita, nu te speria,
nu fugi. Dacă pe vreme caniculară eşti foarte activ, nevoia de apă creşte în ritm ameţitor.
Pe vreme rece eşti nevoit să munceşti mult: la construirea unui adăpost, la adunatul lemnelor,
la adusul gheţii şi zăpezii de topit pentru apă - dar chiar şi atunci încearcă să transpiri cât mai puţin.
Odihneşte-te cât mai des. Dormi oricând poţi. În cazul unui grup de supravieţuitori, organizaţi
lucrul prin rotaţie, în schimburi, astfel ca unii să se odihnească în timp ce un număr minim de persoane
îşi îndeplinesc norma.
Adaptează îmbrăcămintea: pe vreme caniculară trebuie acoperit corpul, pentru a controla
astfel evaporarea transpiraţiei. În loc să scoţi haine - mai pune pe tine. Încheie-ţi nasturii la guler, la
manşete, la haină. Acoperă-ţi picioarele şi capul . Nu risipi apa din corp. Păstrează
umezeala, ţinând-o în corp sau măcar pe piele.
În bătaia soarelui poartă haine albe, deschise la culoare, de exemplu o cămaşă albă peste o
haină neagră. Poate că nu va fi comod, dar în felul acesta razele soarelui se reflectă şi nu mai evaporă
sudoarea. Ai putea să te răcoreşti şi să te simţi bine doar dacă reuşeşti să pierzi repede transpiraţia, de
exemplu dezbrăcându-te. Dar, când e cald şi nu ai şi nu găseşti apă, o astfel de plăcere ar fi un lux prea
mare.
Pe vreme friguroasă sudoarea te poate îngheţa. În acest caz micşorează gradul de transpiraţie
prin slăbirea hainelor strânse, dezbrăcarea gradată – la începerea mersului sau lucrului, respectiv prin
îmbrăcarea, încheierea, strângerea lor la loc - când te opreşti 
Nu te încinge: pe vreme călduroasă răcoreşte-te umezind faţa, gâtul, mâinile cu o cârpă udată
în apa de mare, urină sau alcool. Pe o plută, într-o barcă de salvare, dacă soarele dogoreşte, stropeşte-ţi
hainele cu apă de mare, fără a exagera. Nu sări în mare (pericol de rechini; s-ar putea să nu te mai poţi
urca în barcă din cauză că eşti prea slăbit sau obosit).
Stai la umbră: dacă este cald şi stai în bătaia soarelui, ai nevoie de o cantitate de două ori mai
mare de apă decât la umbră. Deci, foloseşte orice umbră găseşti - lângă un automobil, un copac, o
stâncă, o dună de nisip. Şederea la umbră rezolvă şi problema conservării sudorii şi potolirea acceselor
de sete care se accentuează în timpul marşului. Dacă nu găseşti un adăpost, improvizează unul din orice
ai la tine: pânză, haine, echipament, folosind pentru construcţie fie principiul rezemării (obţii un
paravan), fie al cortului (acoperiş).
Pe vreme caldă orice adăpost trebuie să aibă găuri sau deschideri prin care să poată circula
aerul. De asemenea, nu te culca direct pe sol, ci aşează-te pe ceva ridicat - temperatura e cu câteva
grade mai scăzută la 30 cm. deasupra nisipului cald, solului sau stâncii. Izolează-te de sol cu orice
material găseşti. Şi sub Suprafaţa solului este mai răcoare.
Activitatea, mişcarea principală trebuie făcută la umbră, noaptea - de exemplu: marşul,
munca. Dacă eşti silit să te deplasezi, noaptea poţi să parcurgi un număr dublu de kilometri faţă de
timpul zilei, când soarele te frige, te doboară şi te înspăimântă.
Nu mânca:
a) Nimic - dacă raţia de apă este de doar 1 l/zi.
b) Proteine (ouă, lapte, peşte, brânză) - dacă dispui de maxim 5 1 de apă/zi -căci digestia
proteinelor necesită multă apă.
Mănâncă fructe, dulciuri, biscuiţi, plante.

Echipamentul in activitatile din natura(bushcraft,pescuit,drumetie etc. )


Echipamentul in salbaticie

Când pleci într-o călătorie, ia-ţi echipamente cat mai bune (din păcate, ele sunt şi mai
scumpe). Îţi vor uşura mult viaţa şi te vor ajuta să ajungi cu bine la ţintă. Cantitatea de echipamente
pentru o anumită acţiune rezultă ca un compromis între necesităţi (dictate de: posibilităţile călătorilor,
specificul călătoriei) şi posibilităţi (de procurare, transport, autorizaţii etc, plus resursele financiare).
Un factor decisiv trebuie să fie şi bunul simţ.
Dacă însă pe teren n-ai ce-ţi trebuie - descurcă-te, improvizează .
Echipamentele trebuie încercate şi verificate temeinic înainte de plecarea în excursie sau
călătorie: să fie în bună stare, să funcţioneze, să nu strângă etc, să reziste la forţe, uzură, apă, frig etc.
Mai ţine minte şi că: cel mai bun echipament nu face altceva decât ceea ce poţi tu face: sacul
de dormit doar păstrează căldura - n-o produce; rucsacul doar înveleşte şi susţine lucrurile - nu le cară
etc. Dacă nu eşti cât de puţin antrenat să dormi în frig, să cari greutăţi cu muşchii tăi, să te caţări, să tai
lemne ş.a.m.d.
- cele mai grozave echipamente nu-ţi mai folosesc (aproape) la nimic!
Hainele trebuie să fie potrivite ca dimensiuni, să nu împiedice mişcările, să apere de frig şi
ploaie - dar şi să aerisească pielea. Totdeauna să ai la tine o manta de ploaie, un schimb de haine, ceva
călduros de îmbrăcat.
Aerul constituie izolantul termic de bază, pentru că el transmite doar 7% din căldura pe care o
poate transfera sau pierde o ţesătură. Cu cât o haină înglobează mai mult aer, cu atât e mai
„călduroasă". De fapt, căldura e produsă de corp şi se poate doar pierde pe vreme friguroasă; hainele nu
fac altceva decât s-o păstreze. Sau, în cazul vremii călduroase, o împiedică să ajungă la piele.
Umezeala, transpiraţia măresc de circa 25 de ori transferul de căldură între corp-haine-aerul exterior (în
ambele sensuri). Ţesătura poate îngloba aprox. 20% din aerul total al stratului, dar între două straturi se
adună 50%, iar rugozitatea suprafeţei reţine 30% - aşa că numărul straturilor de haine este mai
important pentru izolarea termică decât grosimea lor (principiul foilor de ceapă).
Îmbrăcămintea pentru vreme rea este organizată în 3 feluri de straturi: Stratul interior
(lenjeria), vine în contact cu pielea şi are sarcina să menţină corpul uscat. Preferabil să asigure şi o
oarecare izolaţie termică şi să nu absoarbă transpiraţia (cum face bumbacul), ci s-o transmită spre
stratul următor (cum fac fibrele sintetice). Lenjeria din bumbac se usucă greu şi răceşte pielea; e
plăcută la purtare vara.
Materialele optime pentru stratul interior sunt fibrele sintetice (din poliester, polipropilenă,
poliamidă), simple sau în amestec cu bumbacul. Mătasea are bune calităţi termoizolante, dar se rupe
uşor şi nu rezistă la umezeală.
Al doilea strat (intermediar) trebuie să fie termoizolant, să preia umezeala de la primul strat şi
s-o transfere spre exterior. Cele mai bune rezultate se obţin cu:
- ţesătura gen blană, din fibre sintetice: reţine umezeala în proporţie de maxim 1-5% din
propria greutate;
- puful şi fulgii de pasăre (sensibili la umezeală);
- lâna - care încălzeşte chiar şi în stare umedă; dezavantaje: absoarbe multă umezeală (30-40%
din greutatea proprie), se usucă greu.
Stratul al doilea poate fi realizat din mai multe foi sau rânduri de ţesătură.
Al treilea strat (exterior) are rolul de protecţie contra intemperiilor: vânt, ploaie, zăpadă.
Trebuie să fie cât mai impermeabil faţă de exterior şi totodată permeabil pentru umezeală şi aburii care
vin dinspre corp. Ţesăturile din fibre naturale sunt mult mai slabe decât cele sintetice, însă rezultatele
cele mai bune le dau membranele sintetice, cum ar fi:
- Gore-Tex, o membrană microporoasă, ai cărei pori sunt de aprox. 20.000 ori mai mici decât o
picătură de apă şi de 700 ori mai mari decât molecula de abur. Din această cauză Gore-Tex rezistă la
presiunea unei coloane de apă de 8 m. înălţime, dar permite trecerea aburului. Este sensibilă la frecare,
uzură.
- Sympatex, o membrană ultrasubţire din poliester, fără pori. Funcţionarea ei se bazează pe
proprietăţile fizico-chimice ale structurii sale: o parte a moleculei atrage apa, o altă parte o respinge.
Rezistă la presiunea unei coloane de apă de 10 m. înălţime, dar permeabilitatea faţă de aburi e mai mică
decât a Gore-Texului.
O membrană sintetică nu poate fi folosită ca atare pentru confecţionarea hainelor, ci numai
între două straturi de ţesături obişnuite, care-i asigură consistenţa, rezistenţa etc. În acest sandviş,
membrana poate fi lipită sau laminată de stratul exterior, de ambele straturi sau de nici unul.
Încălţămintea este mai importantă decât îmbrăcămintea (cu băşici la picioare nu mai poţi
înainta deloc!).
Cu cât are mai puţine cusături şi cu cât e mai uşoară - cu atât mai bine. (Infanteristul zice că îi
e mai uşor să care 5 kg în spate decât 1 kg în picioare). Încălţămintea nu trebuie să strângă deloc
piciorul. Forma, mărimea bombeului trebuie să permită mişcarea liberă a degetelor şi totodată
susţinerea lor, astfel încât la coborâre ele să nu se lovească sau să se strivească. Talpa trebuie să fie
groasă (ca să nu simţi pietrele ascuţite), dar elastică. Preferabil ca bocancul să susţină glezna şi din
lateral. Foloseşte ciorapi buni, groşi, din lână; calităţile lor de amortizare, protecţie, termoizolare sunt
vitale pentru succesul mersului şi călătoriei.
Pentru uscare, în încălţăminte se bagă hârtie de ziar sau igienică şi se lasă câteva ore să
absoarbă umezeala.
Echivalarea unităţilor de măsură a încălţămintei din Europa - Anglia - SUA: 32-1-1; 34-2-2;
35-23/4-3; 36-3V,-3V2; 37-4-4'/2; 38-5-5; 39-57,-6; 40-67,-7; 41-7-8; 42-8-9; 43-9V2; 44-97,-10 72; 45-
10-1172; 46-1 l-127r
Trebuie luate toate măsurile pentru evitarea apariţiei băşicilor sau rosăturilor. NU pleca la un
drum lung cu încălţămintea nouă, strâmtă. Las-o să se înmoaie şi lărgeşte-o treptat, din timp. Întăreşteţi
pielea de la picioare frecând-o cu alcool, timp de aproximativ două săptămâni înainte de începerea
călătoriei sau marşului. Aplică leucoplast pe locurile sensibile, unde încep rosăturile. Poţi lăsa
plasturele lipit câteva zile, până termini marşul.
Taie regulat unghiile şi rotunjeşte colţurile. Nu le tăia prea scurt, deoarece la frig dor.

Capcana cu arc


Capcana cu arc
*Folosirea capcanei consituie branconaj si este pedepsita de lege !

Capcana ”Ferastrau „

Capcana „Ferastrau„
*Folosirea capcanei constituie branconaj si este pedepsita de lege !

duminică, 27 noiembrie 2016

Joe Teti


Joe Teti-Celebru bushcrafter
Traducere Google de slaba calitate
*Redactarea textului- Ghe "six-ray" NICA

Joseph Teti este un veteran al Operatiunilor Speciale Americane.  Este un fost militar al Fortei Recon Marin, si al Fortelor Speciale "Beretele Verzi", si un fost operator într-o unitate de combatere a terorismului extrem de secreta.El este un veteran atât al OIF (Operatiunea Iraqi Freedom) în Irak, cat si OEF (Operatiunea Enduring Freedom) în Afganistan.  A planificat si desfasurat o gama larga de misiuni pentru operatii speciale. Aceste misiuni au fost dat de presedintele Statelor Unite ale Americii ca o optiune atunci când actiunile militare si / sau diplomatice evidente nu au fost viabile si fezabile politic. Operatiuni de aceasta natura necesita un raspuns rapid, cu aplicarea chirurgicala de o mare varietate de abilitati unice, mentinând în acelasi timp profilul cel mai mic posibil de implicare a Statelor Unite. A participat la numeroase misiuni de actiune directe clasificate cu mai multe Tier 1 SMU -lui (Unitati misiune speciala).Joseph a efectuat PSD (Detaliu de securitate personala) operatiuni cu risc ridicat, în Afganistan si Irak pentru guvernul SUA si clientii civili. Joe  a fost, de asemenea, un membru al Departamentului de Stat din echipa SUA de protectie atribuit mai multor oficiali guvernamentali de rang înalt si diplomati ce au facut vizite în Israel. A lucrat la Ambasada SUA din Tel Aviv, iar la Consulatul SUA din Ierusalim, el a operat în zonele de risc ridicat în toata tara unde se includ: Ramallah, Abu Dis, Jericho, Fâsia Gaza si Cisiordania. Teti  are o vasta experienta în totalitatea operatiunilor cu vehicule blindate, operatiunile de echipa avansate, operatiunile coloanelor, (echipa de asalt Counter) operatiuni CAT si supraveghere / operatiunile de supraveghere defensive.Un absolvent a peste 30 de scoli în ceea ce priveste operatiunile speciale, talentul sau si experientele sunt foarte diverse. El a participat la mai multe scoli de supravietuire de -a lungul carierei sale si este una din putinele persoane din lume care detine un certificat de instructor în cadrul operatiunilor de urmarire tactice de la tracker legendarul si fostul Rhodesian SAS (Special Air Service) si Scout Selous,David Scott-Donelan.El a deinut un TOP SECRET-SCI cu clearance-ul de securitate poligraf, cel mai înalt grad de securitate acordate de guvernul SUA.


Professional Affiliations
Special Forces Association | Member # M13305
Force Recon Association | Member # 2493
North Carolina Sheriffs Association | Member # 44296739
USPA(United States Parachute Association)IMember #205947


Sursa:http://dsc.discovery.com/tv-shows/dual-surviva...

Mors Kochanski


Mors Kochanski(bushcrafter celebru)

Mors Kochanski s-a născut în 1940 dintr-o familie de emigranţi polonezi. A trăit la o fermă oarecum izolată în Saskatchewan până la vârsta de 14 ani – când părinţii săi s-a mutat în oraşul Prince Albert. A petrecut ore întregi la biblioteca oraşului. Cărţile cele mai preţuite au fost un manual al cercetaşilor şi cartea despre noduri a lui Clifford Ashley.
Îşi dorea o carieră în Marină şi a primit o bursă de studii în cadrul Colegiului Serviciilor Militare Canadiene – Royal Roads. În timpul unei îmbarcări peste Canalul Panama, Mors Kochanski s-a îmbolnăvit de oreion, boală care l-a ţinut spitalizat timp de cinci luni şi a dus la lăsarea sa la vatră in timpul anului doi de scoală militară.
A mai urmat câteva cursuri la Universitatea din Saskatchewan urmărind o specializare în Arte şi Ştiinţe . După patru ani a renunţat la studii.
Din acest punct viaţa lui se îndreaptă către ce-l interesa cu adevărat – specialist în ceea ce priveşte outdoor-ul – la 28 de ani Mors Kochanski devine instructor în cadrul programelor de outdoor oferite de Blue Lake Centre. Pe parcusul următorilor 35 de ani a fost profesor la Facultatea de Educaţie Fizică de la Universitatea din Alberta, editor şi contractor (ca instructor) pentru diferite organizaţii – de la Cercetaşi până la piloţii de avioane care operau în zone îndepărtate, neospitaliere ale lumii.
În 1986 a scris cartea Northern Bushcraft (redenumită în edişiile ulterioare Bushcraft) care a devenit un bestseller în Canada.
A ţinut cursuri de bushcraft şi supravieţuire în Canada, Statele Unite, Anglia şi Suedia.

A fost autorul a…

Wilderness Arts and Recreation Magazine – editor şi autor, începând cu 1976
Bushcraft – cu numele iniţial Northland Bushcraft în 1988.
Bush Arts - ghid de hand crafting, 1989
Wilderness Skills Series şi A Plant Walk with Mors Kochanski - producţii DVD
Booklet Series - ghiduri de buzunar

Cuţitul perfect pentru bushcraft

În cartea sa, Mors Kochanski a descris caracteristicile ideale ale unui cuţit de bushcraft. Şi împreună cu Rod Garcia, sub atenta sa supraveghere, l-a şi creat:

lungimea cuţitului: 21 de centimetri
lungimea lamei: 10,5 centimetri
lăţimea lamei: 2,6 centimetri
grosimea lamei: 3 milimetri
lungimea mânerului: 10,5 centimetri
lăţimea mânerului: 2,85 centimetri
grosimea mânerului: 2,2 centimetri
greutatea cuţitului: 185 grame
greutatea tecii: 80 grame
Costă 200 de dolari, plus taxe şi transport

Fapte interesante

- cât a trăit la fermă parcurgea zilnic până la şi de la şcoală aproximativ 22 de kilometri de-a lungul unui drum de ţară – bazele interesului său pentru natură
- a făcut parte din organizaţia cercetaşilor un singur an, dezamăgit de lipsa de seriozitate a colegilor ca şi de reticenţa instructorilor faţă de dezvoltarea abilităţilor de outdoor
- pe parcursul facultăţii a urmat şi cursuri care-l interesau direct şi care nu erau parte a materiilor de studii – antropologie, psihologie, geologie

Ed Stafford


Ed Stafford(bushcrafter celebru)

Boli tropicale, paraziti periculosi, inundatii, foame, frica, disperare, serpi veninosi, pesti pirania, mlastini, intuneric, caldura sufocanta, triburi ostile, ape fara de sfarsit si multe alte pericole de neimaginat pentru omul zilelor noastre. Aceste obstacole au fost, insa, infruntate si depasite – nu de un supraom, ci de catre un individ special si ambitios de felul sau. Ed Stafford, fost capitan in Armata Marii Britanii si singurul om, pana in prezent, care a calatorit pe jos de-a lungul celui mai mare curs de apa al planetei. Ocazie prin care a devenit si primul om care a strabatut cu piciorul cea mai mare jungla a lumii. Aceasta este povestea lui Captain Stafford.

Bear Grylls


Bear Grylls(bushcrafter celebru)

Bear Grylls, prezentatorul programului Tehnici de supravietuire urbana, autor si aventurier experimentat, si-a inceput viata de explorator inca de la o varsta frageda. A crescut pe Insula Wight si, copil fiind, urca adesea pe munte impreuna cu tatal sau.
A fost inrolat timp de trei ani in Serviciile Aeriene Speciale, o unitate a Trupelor Speciale din armata britanica. In timpul serviciului militar, si-a fracturat spatele in trei locuri, intr-un accident de parasutism produs in sudul Africii.
In ciuda gravitatii accidentului, Bear nu s-a lasat intors din drum si, in 1998, la numai 23 de ani, a devenit cel mai tanar alpinist britanic care a urcat pe Everest. A scris ulterior despre aceasta experienta, in cartea "Pustiul care a urcat pe Everest". In 2007, Bear s-a intors in Himalaya pentru a-si indeplini un nou vis: a zburat cu o parapanta cu motor la o inaltime mai mare decat a Everestului - o realizare prezentata pe Discovery Channel, in BEAR'S MISSION TO EVEREST(MISIUNEA LUI BEAR PE EVEREST).
Pe parcursul acestei expeditii, Bear si echipa sa au donat peste 2,5 milioane de dolari in scopuri caritabile, printre alte donatii numarandu-se si 600.000 de dolari pentru Fundatia Global Angels, o organizatie de caritate care sustine proiecte pe termen lung pentru copiii defavorizati din intreaga lume. Anul trecut, Bear a fost gazda evenimentului Global Angels Step Up intitulat "Hraneste un copil timp de un an" - un parteneriat intre Hard Rock International si Fundatia Global Angels.
Intr-una din expeditiile sale viitoare, Bear va conduce o echipa prin zonele izolate ale Antarcticii, pentru a promova surse alternative de energie si biocombustibili, ca resurse pentru un viitor pe principiile dezvoltarii durabile. Beneficiara directa a acestei expeditii va fi din nou Fundatia Global Angels.
Niciodata dispus sa incetineasca ritmul, Bear a reusit o noua premiera cand, impreuna cu echipa sa de alpinisti de pe Everest, a circumnavigat Marea Britanie pe jet ski-uri. De asemenea, a condus prima traversare neasistata a Oceanului Atlantic de Nord, intr-o ambarcatiune gonflabila rigida, deschisa. Cartea sa despre aceasta aventura, "Infruntand apele inghetate ale oceanului", a intrat pe lista scurta a "Cartilor sportive ale anului" din Marea Britanie. Bear a primit un grad onorific in Marina Regala, in cinstea acestei expeditii doboratoare de recorduri. Cea mai recenta carte a lui, "Man vs. Wild", lansata anul trecut in aprilie, ofera milioanelor de fani un curs intensiv de tehnici ingenioase pentru supravietuire, folosite de Bear pentru a cuceri zone extrem de salbatice ale lumii.
In iunie 2005, Bear a doborat un record mondial organizand o cina pe o masa suspendata sub un balon cu aer cald, la altitudinea de aproape 7 500 m. A coborat in rapel din nacela balonului pana la masa, unde, in uniforma completa a Marinei, si-a luat cina compusa din trei feluri, apoi a salutat-o pe Regina si a sarit cu parasuta. Obiectivul lui a fost sa aduca un omagiu celor doua organizatii de caritate, Prince's Trust si Duke of Edinburgh's Award.

Ed Wardle


Ed Wardle(bushcrafter celebru)

Un temerar cameraman scotian, Wardle este ultimul expert in arta supravietuirii din seria emisiunilor care ruleaza pe Discovery Channel. Ed a urcat pe Everest in anii 2007 si 2009, iar in anul 2008 a intreprins o calatorie la Polul Nord, filmand de fiecare data experientele pe care le-a avut in timpul expeditiilor sale.
Ultima sa aventura a fost reprezentata de viata in padurile salbatice din Yukon, acolo unde scotianul a supravietuit, de unul singur, dormind intr-un adapost improvizat, direct pe pamant si hranindu-se doar cu ceea ce putea prinde legal. Singura sa legatura cu lumea erau postarile pe care le facea zilnic pe Twitter. La finalul expeditiei, Ed Wardle slabise 13 kilograme iar bataile inimii i se redusesera la mai putin de 30 pe minut.

Efectele singuratatii


EFECTELE SINGURĂTĂŢII

Blocajul mental: la apariţia unui pericol, relaxează-te! Pentru supravieţuire este decisiv să
respiri adânc şi să te hotărăşti să faci absolut totul pentru a învinge condiţiile potrivnice, indiferent de
preţ sau de efort. În primul rând să gândeşti coerent. Disperarea totală care urmează după şocul iniţial
poate fi depăşită cu ajutorul instinctului de conservare, chiar dacă rămâi încă total dezorientat şi
speriat.
Când ajungi să alegi între renunţare şi sinucidere, mai bine roagă-te lui Dumnezeu.
Rugăciunea este o metodă eficientă de auto-capacitare, de întărire mentală, îndelung verificată de mulţi
oameni. Orice text este bun, de la Tatăl nostru până la simplul Doamne, ajută-mă să scap din iadul
ăsta.
Aleargă, fugi cu maşina, fă semne, înoată, aprinde un foc, improvizează un adăpost,
semnalizează din nou, cu gesturi, cu lumină... străduieşte-te cât mai tare! NU sta, NU zace, Nu accepta
să mori fără să lupţi până la epuizare - sau chiar până dincolo de ea.
Militarii americani luaţi prizonieri în Vietnam au fost torturaţi, închişi şi izolaţi în condiţii
foarte grele, practic de exterminare. Totuşi, unii n-au disperat şi au reuşit să supravieţuiască printr-un
regim special de exerciţii fizice şi rugăciuni, plus comunicarea prin orice mijloace cu alţi prizonieri.
Orice ar fi, nu renunţa la viaţă - e singura pe care o ai, e frumoasă şi merită trăită.
Repetă-ţi mereu: „O să treacă şi asta/".
În orice împrejurare, oricât ar fi ea de neaşteptată, de necunoscută -improvizează,
improvizează, improvizează!
Şi NICIODATĂ nu renunţa la o nouă încercare.
In toată dezordinea, iuţeala, şi/sau încetineala enervantă cu care se desfăşoară acţiunea de
supravieţuire, îrnboldeşte-ţi instinctul de conservare, căci numai el te poate scoate la liman.
Disperarea: luptă singur cu ea - sau cere ajutor (dacă poţi). Există numeroase organizaţii,
fundaţii de binefacere care dau sfaturi şi ajutoare: alcoolicilor, drogaţilor, vârstnicilor, copiilor părăsiţi,
femeilor bătute... Alături de acestea sau împreună cu ele, mulţi preoţi de la diverse biserici sunt gata şi
ei să dea un sfat sau chiar un ajutor, să spună o vorbă bună, să-i încurajeze pe cei aflaţi la nevoie.
Deseori astfel de sfaturi şi ajutoare pot fi obţinute chiar la telefon şi nu rareori ele au salvat oameni
nenorociţi de la sinucidere. Adresele acestor instituţii sunt în cartea de telefon, sau pot fi aflate de la
serviciul de informaţii telefonice aproape în orice loc din lume (dacă ştii limba...).
Dar nu amesteca, nu încurca sarcinile diverselor organizaţii. Gândeşte-te puţin înainte de a
forma numărul de telefon. Cheamă Pompierii (981) numai pentru incendii, Salvarea (911) numai pentru
urgenţe medicale sau accidente de circulaţie, Protecţia civilă (982) doar în caz de calamităţi - ş.a.m.d.
Claustrofobia: este o boală. Cei care suferă de ea sunt cuprinşi de o veritabilă panică atunci
când ajung sau li se pare că sunt închişi într-un spaţiu restrâns. Senzaţia respectivă este foarte
neplăcută. Persoanele claustrofobice se manifestă printr-o agitaţie necontrolată: ţipă, lovesc, distrug
pereţi, se luptă, delirează.
Totuşi, puţini oameni suferă cu adevărat de claustrofobie; foarte mulţi doar îşi închipuie că
suferă de aşa ceva.
Dacă ţi se întâmplă să fii împreună cu o persoană cuprinsă de frică din cauza claus-trofobiei,
potoleşte-o prin imobilizare astfel încât să nu se lovească, ori să se rănească - pe ea sau pe tine.
Calmeaz-o cu vorbe bune. Încurajeaz-o. NU folosi mijloace mai dure (pălmuirea, ameţirea) decât
atunci când situaţia devine necontrolabilă.Dacă tu însuţi ajungi vreodată, după un accident, să simţi o formă mai uşoară sau mai gravă de
claustrofobie, sau panică, încearcă să te stăpâneşti. Enumeră părţile bune ale situaţiei:
- unu - sunt viu;
- doi - (probabil) nu sunt rănit;
- trei - pot rezista câteva zile fără hrană sau apă, dacă nu-mi consum degeaba forţele;
-patru - o să mă găsească şi o să mă salveze cineva, destul de repede;
- cinci - să-mi păstrez calmul, căci altfel înnebunesc şi nu-mi foloseşte la nimic. Caută şi vezi
ce găseşti prin buzunare, prin sacoşă, împrejur, adică: hrană,
chibrituri, chei, brichetă, pix, proteză dentară, ochelari, pila de unghii - orice îţi poate ajuta să
zgârii, să sapi, să deşurubezi, sau să semnalizezi ca să scapi din spaţiul închis. Improvizează un closet
din: pietre, gunoaie, haine îngrămădite, găseşte sau sapă o gaură. Dacă nu găseşti nimic (de exemplu
într-un lift), fă un burete din haine, ziare etc.
Agorafobia înseamnă frica de locuri deschise sau de şederea în public. Este o suferinţă mai
rară decât claustrofobia. Victimele sunt cuprinse de ameţeală, rău, leşin. Simptomele pot apărea sau
treptat, sau ca o panică bruscă.
Ea nu poate fi combătută cu vorbe, sau argumente cum ar fi: „rupe-te de situaţie" sau „ieşi
afară din ea". Tocmai asta nu poate face bolnavul. Când îţi apare senzaţia de agorafobie intră înăuntru
(al unui autobuz, magazin, sau cinema). Cumpără un ziar şi ascunde-ţi capul în el până ajungi acasă.
Dacă te ştii ameninţat de astfel de crize, fii pregătit cu fise sau cartele telefonice, pentru a cere ajutorul
prietenilor sau rudelor.
Teama iraţională, apare ca urmare a lipsei de obişnuinţă cu o situaţie critică. Un om educat,
antrenat pentru situaţii speciale, are cu totul alt fel de gândire şi de comportare. Nu e vorba atât de forţă
fizică, cât de pregătire mentală.
Închipuirea, imaginaţia sporesc panica în întuneric, obscuritate sau umbră (vezi la #9).
Foloseşte raţiunea ca să lupţi cu ea! Stăpâneşte-te!
Nu te lăsa panicat de ceea ce nu vezi, dar se mişcă, fâsâie ori te atinge. Majoritatea acestor
fenomene au explicaţii simple, naturale. Să luăm de exemplu o casă veche, în care ţi se pare că ar
bântui fantome. Mai mult ca sigur zgomotele ciudate care te sperie sunt produse de cauze naturale, cum
ar fi:
- casa e construită deasupra unui curs subteran de apă;
- vreun utilaj din vecinătate imprimă vibraţii pereţilor; -ecouri de la vecini;
- acoperişul, pereţii, pardoseala, ţevăria de la instalaţiile care deservesc sau au deservit
imobilul, se dilată sau se contractă;
- uşile prea etanşe transformă camerele în pungi de aer;
- zgomotul produs de trecerea prin apropiere a unui automobil, tren sau avion;
- trosnesc crengile unui copac din apropiere;
- mişcarea unei pisici, a unui şoarece sau greiere;
- obiectele din lemn: mobila, structura casei, produc zgomote când se usucă;
- golul lăsat în acoperiş de o ţiglă desprinsă produce un geamăt când suflă vântul;
- pungi de aer în ţevile de apă etc.
Pentru a te linişti, verifică situaţia pe lumină. Uită-te în toată casa, verifică toate cotloanele
(dulapuri, sobe, cămară). Etanşează uşile şi ferestrele. Întinde fire din sfoară neagră la scări, praguri, uşi
(să vezi dacă le rupe cineva). Băltoacele de apă pe pardoseală arată vibraţiile. Presară praf sau nisip pe
pardoseli să vezi că nu apar urme. În plus, dacă ar fi un strigoi sau o fantomă adevărată - ar dispărea
când te apropii de ea, sau ar trebui sa te bage în seamă. Oricum nu-ţi poate face nici un rău, pentru că:
ar trebui să fie mai solidă, nu aşa de transparentă şi nu are corp, nici consistenţă; nu lasă nici o urmă, nu
are umbră. De fapt, ea există DOAR în imaginaţie!
La fel trebuie gândit şi noaptea în tabără, prin pădure sau junglă, în peşteră, beci etc. Pericolul
e mai mult în mintea ta... Iar Montaigne zicea: cel mai tare credem (în) ceea ce cunoaştem mai puţin.
Avantaje - uneori, singurătatea e o necesitate şi un avantaj: îţi permite să-ţi aduni gândurile, să
te rogi, să faci anumite lucruri pe care prezenţa altora le împiedică. Aşa că uită-te şi la jumătatea plină
a paharului]
Nu te lăsa moleşit, amăgit de prezenţa altora. Câteodată ei constituie o dificultate
suplimentară, nu un ajutor. Mai bine nu te baza pe forţa şi pe ajutorul găştii, al hoardei sau mulţimii, ci
bizuie-te mereu pe forţele tale. Când persoanele devin o mulţime, o adunătură, nivelul de inteligenţă
scade (Kierkegărd). Nevoia de colectiv nu trebuie cultivată; e bine şi să fie mai mulţi, dar uneori
singurătatea are părţile ei bune!

Sursa:Manual de supravietuire -Serban Derlogea

vineri, 25 noiembrie 2016

Cody Lundin


Cody Lundin

Biolog si instructor de tehnici de supravietuire cu peste 20 de ani de experienta, Lundin a probat pe propria piele eficienta tuturor tehnicilor pe care le preda. A locuit intr-un adapost improvizat din crengi, in mijlocul salbaticiei canadiene, pentru doi ani, dormind pe un pat din ace de pin si hranindu-se doar cu ceea ce ii oferea natura. A experimentat viata in desert si pe cei mai duri munti ai lumii, iesind teafar din fiecare incercare. In prezent, Cody preda tehnicile de supravietuire la Insitutul Ecosa si la Colegiul Yavapai.
Acelasi Cody Lundin este si autorul celor mai vandute doua carti despre supravietuire: 98.6 Degrees: The Art of Keeping Your Ass Alive si When All Hell Breaks Loose: Stuff You Need to Survive When Disaster Strikes. Iar ca sa va convingeti ca este vorba de un adevarat profesionist, trebuie spus ca Lundin traieste in desertul din nordul Arizonei, intr-un adapost proiectat de el insusi, acolo unde isi asigura cele necesare vietii de zi cu zi doar din ceea ce ii ofera desertul. In plus, Cody Lundin merge descult de peste 20 de ani, ca parte a propriei sale filozofii de viata, exceptie facand iarna, atunci cand paseste prin zapada incaltat in sosete de lana.

Dave Canterbury


Dave Canterbury

Are peste 20 de ani de experienta in armata americana , acolo unde s-a inrolat inca de la varsta de 17 ani si unde a activat in randul fortelor speciale SRT ca lunetist si instructor in tehnici de lupta corp la corp. Dupa ce s-a retras din armata, Dave a lucrat la o ferma de reptile din Florida, apoi ca pescar comercial si scanfandru in mlastinile din Parcul National Everglades.
Expert in tehnici de lupta corp la corp si in arta supravietuirii, Dave Canterbury s-a folosit de toate cunostintele sale pentru a trece la o noua etapa din viata sa, aceea de a preda tehnicile de supravietuire la Pathfinder Training School din Ohio. Tot el este si autorul unui ghid de supravietuire The Pathfinder System: A Common Man's Survival Guide si a peste 300 de clipuri in care prezinta tehnici esentiale pentru a rezista in mijlocul celor mai dificile situatii.

Les Stroud


Les Stroud

Inarmat doar cu un cutit, o muzicuta si mai multe camere de filmat, Les Stroud a dovedit ca niciun om nu poate fi infrant de natura atata vreme cat exista in el dorinta de a trai. Show-urile pe care le-a produs, chiar daca nu sunt cele mai spectaculoase, sunt, cu siguranta, cele mai dure din punct de vedere al realizarii. In seria Survivorman, cea mai de succes dintre cele realizate de puternicul canadian, Les este nevoit sa se descurce singur, fara asistenta, si fara sa aiba in preajma macar un cameraman.
De aceea, incercarile prin care trebuie sa treaca in cele mai dure conditii sunt de cel putin doua ori mai grele decat ar fi fost in mod normal. Si asta nu e tot. Les Stroud pare un om al carui destin a fost acela de a se descurca in salbaticie. Imediat dupa nunta pe care a avut-o in 1994, Les a petrecut o inedita "luna de miere", mai precis un an intreg in regiunea Wabakimi, una dintre cele mai izolate, mai dure si mai salbatice zone ale Canadei, alaturi de sotia sa.
Cei doi au realizat atunci un documentar despre modul in care au reusit sa supravietuiasca, pornind de la 0, si cu ajutorul a doar cateva unelte moderne (mai precis un ferastrau si un topor) in tinuturile inghetate din nordul continentului american. Documentarul Snowshoes and Solitude a castigat ulterior numeroase premii internationale si a fost numit una dintre cele mai mari aventuri ale tuturor timpurilor.
Expert in arta supravieturii, Stroud a realizat mai multe emisiuni de profil atat pentru Discovery Channel, cat si pentru televiziunile canadiene, cele mai cunoscute fiind Survive This, Beyond Survival with Les Stroud si Surviving Urban Disasters. Pe langa toate acestea, asa cum a aratat-o si in seria Survivorman, Les este un talentat cantaret la muzicuta, el inregistrand mai multe albume cu care a si castigat premiile "Best Acoustic/Folk Act", "Best Blues Act" si "Best Overall" la Festivalul Muzicii Nordice din New Liskeard, Ontario.

Richard Louis ” Dick „ Proenneke


Richard Louis "Dick" Proenneke

Richard Louis "Dick" Proenneke (4 mai 1916–28 aprilie 2003) a fost un naturalist care a trait singur in muntii din Alaska, langa locul numit "Twin lakes", locuind intr-o cabana de busteni pe care a construit-o singur cu unelte obisnuite de tamplarie. Richard Proenneke a lasat mostenire inregistrari meteorologice cat si date despre fauna si flora zonei.
In timpul razboiului mondial II, in cadrul armatei americane, Proenneke a fost tamplar si in acest timp s-a imbolnavit de reumatism ceea ce l-a fortat sa faca un repaus de aproape 6 luni. Dupa Sam Keith, prietenul sau de-o viata, din Duxbury, Massachusetts, aceasta afectiune a reprezentat revelatia pentru Proenneke, anume sa-si dedice restul vietii sale pentru rezistenta si sanatatea corpului sau.
Lasat la vatra, Proenneke merge la specializarea de mecanic de motoare diesel diesel mecanic. Combinatia dintre inteligenta, adaptabilitatea unica si motivatie l-au transformat rapid intr-un mecanic extraordinar. Pleaca si din acest domeniu, nerezistand dragostei pentru natura si se muta in Oregon la o ferma de oi. Se muta apoi in Insula Shuyak, Alaska in 1950.
Pentru cativa ani, a muncit ca operator de echipament greu si reparator la baza navala de la Kodiak. Proenneke a petrecut urmatorii ani muncind prin Alaska ca pescar de somon si mecanic de motoare diesel. A mai lucrat in alte activitati ce implica fauna si viatain tinuturile salbatice. Abilitatile sale ca mecanic erau recunoscute si cautate insa pensionarea era un eveniment mai important. Proenneke se retrage la Twin Lakes.
Pensionarea
Pe 21 Mai, 1968, Proenneke ajunge la Twin Lakes pentru o binemeritata pensie. Inaintea plecarii, face aranjamentele pentru a folosi o cabana proprietatea unui capitan, Spike Carrithers, din Kodiak. In Alaska Solitude and Silence, it was known as "cabana vanatorului." Aceasta cabana era situata langa lac si aproape de locul unde Proenneke isi incepe constructia propriei cabane. Prietenul sau, Babe Alsworth, ii aducea mancare si lua catre civilizatie datele inregistrate de Richard.
Proenneke ramane la Twin Lakes pentru urmatoarele 16, dupa care se intoarce acasa pentru a-si procura mai multe si vizita rudele si procura mai multe provizii. Se intoarce la cabana sa in urmatoarea primavara si petrece urmatori aproape 30 de ani in solitudine.
Mostenirea si moartea
In 1999, la 82 de ani, Proenneke se intoarce in civilizatie si isi traieste restul zilelor impreuna cu sotia si fratele sau in California. Se stinge in urma unui atac cerebral pe 28 Aprilie, 2003 la varsta de 86 de ani. A lasat cabana sa in grija Parcului National, unde pana astazi, ramane una dintre marile atractii ale zonei indepartate Twin Lakes.
In 1973, Sam Keith scrie cartea One Man's Wilderness: An Alaskan Odyssey (ISBN 0-88240-513-6), bazata pe jurnalele si fotografiile lui Richard. Dupa o reeditare, cartea lui, Keith castiga in 1999 Premiul National Outdoor Book (NOBA). In 2005 , cateva dintre filmarile lui Richard, Alone in the Wilderness, incep sa apara pe televiziunea publica din America. Filmarile au in principal activitatile zilnice: observarea faunei in jurul cabanei sale pe jos sau din canoe cu comentarii pe fundal. Pentru a se filma(de vreme ce era singur), Proenneke fixa camera pe trepied si isi vedea de activitatile sale. Aceasta implica si intoarcerea pentru a recupera camera de filmat. Un vizitator necunoscut(pana astazi)a inregistrat cateva scene cu Proenneke in timp ce mergea sau era in canoe. El sau ea, il urmareste cu camera si este singura dovada ca altcineva era prin zona. De asemenea, in 2005 Serviciul Parcului National si Asociatia Istoriei Naturale din Alaska, publica mai multe documente din "One Man's Wilderness", reprezentand intrari ale jurnalului sau. Cartea editata de John Branson,vechi prieten al lui Proenneke si angajat al parcului national Lake Clark,acopera anii in care parcul este atestat. Richard avea si o buna relatie cu angajatii parcului ajutandu-i in zonele sensilbile si colaborarea la observarea braconierilor. Activitatile in aer liber si "re" apropierea de natura reprezinta mostenirea pentru pasionatii de supravietuire si "bushcraft" din toata lumea.

Les Hiddins


Les Hiddins

Maiorul Leslie James (Les) Hiddins (n. 13 august 1946, Brisbane, Queensland, Australia), cunoscut și ca "The Bush Tucker Man", este un fost soldat, veteran de război al Armatei Australiene intrat la pensie, care este binecunoscut pentru dragostea și cunoștințele sale despre natură. Hiddins este ușor de recunoscut după pălăria verde pe care o poartă, o versiune modificată de Akubra (un tip de pălărie foarte cunoscut în Australia). A mai lucrat ca prezentator de televiziune, autor, cunoscut pentru tehnicile de supraviețuire (ca și găsirea surselor de apă în zona australiană, vânătoare și pescuitul cu puținul care-l poți avea cu tine în situații extreme, precum și pentru cunoașterea plantelor edibile).
Biografie
Ca și soldat al armatei australiene, Hiddins a participat de două ori în războiul din Vietnam între anii 1966 și 1968, la început ca și avangardă (cercetaș-înaintaș) în infanterie. În 1987 i s-a decernat Frăția Defensivă (Defence Fellowship) pentru cercetarea legată de supraviețuirea în ținuturile de nord ale Australiei. Totodată a fost principalul autor al manualului de supraviețuire al armatei australiene (Australian Army's Combat Survival manual – 1987) și i a fost decorat cu Membru al Ordinului Australian în 1987 (Member of the Order of Australia).
Această cercetare s-a tranformat într-un serial TV numit The Bush Tucker Man. Seriile îl prezintă, pe Hiddins, conducând un Land Rover Perentie, iar în episoadele ulterioare un Land Rover Defender 110 împreună cu deja prea cunoscuta pălărie, în căutarea și descrierea naturii australiene și a alimentelor pe care le poate oferi. Hiddins a apărut în două seriale de televiziune ale postului ABC TV (Australian Broadcasting Corporation) numite Bush Tucker Man, precum și seria Bush Tucker Man - Povești de supraviețuire (Bush Tucker Man - Stories of Survival). De asemenea, el a apărut în documentare TV precum Pandora – Priveghiul navei Bounty (Pandora - in the Wake of the Bounty) și Batavia. A mai publicat Bush Tucker Man - Povești de Explorare și supraviețuire (Bush Tucker Man - Stories of Exploration and Survival, 1996), Man Bush Tucker - Eroii pătați (Bush Tucker Man - Tarnished Heroes, 1997), Explorează Sălbatica Australie cu Bush Tucker Man (Explore Wild Australia with Bush Tucker Man, 1999), Călăuza Bush Tucker (Bush Tucker Fieldguide, 2002). În anul 2000 Hiddins a publicat patru cărți pentru copii: Coasta Coralului (The Coral Coast), Capătul de Sus (The Top End), Pădurea Tropicală (The Tropical Rainforest), și Deșertul în viață (The Living Desert). El a lansat două CD-ROM-uri, De la Pădurea Tropicală la Peninsula Cape-York (From the Rainforest to Cape York Peninsula) și De la Peninsula Arnhem la Întinderile Kimberley (From Arnhem Land to the Kimberley Ranges). Muzeul Național Australian din Canberra are un exponat Bush Tucker Man cu o parte a echipamentului original.
Ca parte a acestei cercetări, lui Hiddins ia fost prezentat de către aborigenii prunul Kakadu (Terminalia ferdinandiana), care se consideră că era cunoscut de mii de ani. A trimis câteva fructe pentru analize, astfel s-a descoperit că avea cea mai mare concentrație de vitamina C din orice substanță naturală cunoscută în lume.
Hiddins s-a retras din armată în 1989 cu gradul de maior, dar a continuat să servească ca rezervă până în anul 2001, lucrînd cu comunitățile indigene australiane în nordul Australiei.
Din 2001, Hiddins a fost omul de bază pentru formarea caselor de bătrâni izolate pentru veterani. în prima linie de instituire retrageri pustie pentru veteranii de război. "Pandanus Park", “comandamentul” acestora, este o parcelă pe malul râului Normanby fațadă a "Kalpowar Station", adiacentă Parcului Național Lakefield în Peninsula Cape-York.
Pe 28 martie 2008 Hiddins a primist un Doctorat Onorific în Știință de la Facultatea de Știință, Inginerie și Tehnologia Informației a Universității James Cook:
"in recognition for his outstanding and distinguished contribution to Australia and the northern Queensland community through his work on the ABC TV series Bush Tucker Man, his time in the defence force (including two tours of duty) where he worked with indigenous communities and establishing a bush retreat in Cape York for Vietnam veterans to enjoy."
În 2009, Hiddins se pensionează, aducând în atenție Tufișurile Australiene telespectatorilor prin reluarea globalp a serialelor Bush Tucker Man.

Raymond ”Ray „ Mears


Raymond “Ray” Mears,
Este  autor și prezentator de televiziune de origine britanică. Cărțile scrise de către Ray Mears sunt cu subiect legat de supraviețiure și viața în sălbăticie.

Biografie
A crescut în parte de Sud a Angliei, în zona deluroasă numită North Downs unde va descoperi abundența viații din mediul înconjurător. La o vârstă fragedă a învățat cum să ia urma vulpilor. Ca și copil și-a dorit să petreacă timp în natură, nepermițându-și echipamentul de camping necesar a recurs la ceea ce a putut găsi în natură de jur împrejurul lui.
Entuziasmul lui pentru acest subiect, precum și cunoștințele de supraviețuire, cum să utilizeze plantele, copacii, precum și alte materiale naturale care le poți găsii în mlaștini, păduri sau deșert l-au făcut un îndrăgit caracter al emisiunilor TV cu specific precum și în rândul diverselor generații de iubitori de natură.
Pentru a-și putea completa seriile TV pe care le-a lansat a făcut foarte multe călătorii în întreaga lume pentru a prezenta, experimenta și se arată întotdeauna deschis în a învăța noi tehnici de supraviețuire de la indigenii, aborigenii pe care îi întâlnește pe parcursul călătoriilor.
Cunoștințele lui legate de viața în natură, abilitatea lui de ai învăța pe alții cum să-și gasească de mâncare, în locuri în care mulți ar considera contrariul, cum să-și construiască adăposturi temporare, cum să facă focul, capcane pentru prins animale precum și canoe din materiale naturale, a adus progamului său TV un larg public spectator.
În mod particular este interesat de supraviețuirea unor grupuri de oameni (evadați din lagăre), pentru perioade îndelungate, în timpul Războiului Mondial (Telemark-ul norvegian, frații Bielski din Belarus).
În anul 1983 Mears fondează compania Woodlore care are ca obiect de activitate cursuri de supraviețuire precum și vânuarea de echipament.

joi, 24 noiembrie 2016

Tom ”Tomahawk „ Moore


Tom "Tomahawk" Moore:
*Traducerea din limba engleza este mediocra si s-a facut cu Google Traducere 

*Redactarea textului-Ghe Nica

Tom "Tomahawk" Moore este un cercetas clasic .El stie toate trucurile vechi de supravietuire,de la fixarea capcanelor la aprinderea focului in cele mai grele conditii.Tom are un pedigree militar deosebit in arta de a supravietuii.Este de la 16 ani in Airborne Infanterie ca deschizator de drum in Armata Statelor Unite.A servit intr-o unitate medicala ca membru al Armatei de Rezerva si in Garda Nationala ca membru al Counter Drug Task Force apoi in Troop 118 Golgota ca cercetas pentru Fort Huachuca-Arizona.De atunci este un deosebit ghid de vanatoare in New Mexico -Montana.Este instructor pentru supravietuirea in pustiu in Utah.Totodata mai este si un antreprenor de securitate si armurier in Qatar ;Kuweit;Kosovo;Afganistan;Darfur si Filipine.Tom este un spirit agitat.Face autostopul in Asia de Sud-Est ori de cate ori are ocazia.Preda matematica,unele stinte si engleza.In prezent este instructor de supravietuire la Jack Mountain Bushcraft School in Masardis-Maine si desfasoara cursuri de supravietuire private in sudul Arizonei.El scrie pe blogul:"Tomahawk's Adventure Travel and Survival Guide."Tom joaca cu placere jocul "da-mi o sansa de a vedea lumea si sa pastrez ambarcatiunea de salvare"

Sursa:http://www.discoverychannel.com.au/shows/survive-that/meet-the-cast/

Matt Graham


Matt Graham:Competente primitive ,ghid si expert in supravietuire
*Traducerea din limba engleza este mediocra si este facuta cu Google Traducere
*Redactarea textului-Ghe Nica

Matt este "saman" si reprezinta epoca de piatra a grupului "Joaca de-a supravietuirea.Este cel mai experimentat in viata de pe teren.El este membrul echipei care vorbeste cu adevarat din experienta.Matt petrece 6 luni pe an singur in salbaticia din sudul statului Utah ,de la mijlocul iernii pana la mijlocul verii.Un lucru pe care foarte putini il pot face.Matt a inceput pe acest drum ,la varsta de 15 ani,cand a devenit multisportiv si alpinist de forta A inceput deplasarea pe jos pe distante foarte lungi ,cu o medie de 50 de mile pe zi folosindu-si experienta si materialele din teren pentru a supravietuii.La varste de 21 de ani a alergat din California pana in Utah iar la 23 de ani a stabilit recordul mondial de rulare din California Pacific Crest Trail -1745 mile in doar 54 de zile (cu 4 zile mai bine decat vechiul record)Matt a inceput sa predea abilitatile sale de supravietuire in aer liber dupa metode primitive la Boulder(Utah) precum si la Scala de ghizi specializati in excursii.Concureaza ca atlet de anduranta.Sa clasat al treilea in Utah Maraton si a castigat Long Beach Cross Country Eagle Run.A devenit instructor in proiectul "Programul de Anasazi in aer liber"Matt este un atlet de clasa mondiala incepand sa concureze in urma cu 3 ani si castigand sapte concursuri.Este specialist in trasul cu arcul lung si in artele primitive de confectionare a hainelor si a altor obiecte.El a fondat recent "Scoala in adevarata natura" cu partenerii sai ,creand o forma si un program de viata in aer liber in Boulder -Utah.Matt este prezentat in documentarul "Living Wild" A fost consultant pentru Les Stround si The Amazing Race.Matt isi imbunatateste abilitatile si competentele militare.A studiat :Judo;Tae Kwan Do;Wushu Kung Fu;si Jeet Kune Do


Sursa:http://www.discoverychannel.com.au/shows/survive-that/meet-the-cast/

Jake Zweig


Jake Zweig
*Traducera din limba engleza mediocra cu Google Traducator

*Redactarea textului-Ghe Nica

Jake Zweig-Fost in Navy SEAL.Jake se auto-descrie ca un taran ,crescut in padurea din Steilacoom-Washington
In serialul "O echipa" este fara mila si combina pasiunea de a trai in aer liber cu formarea legendarilor SEAL experti in stinta supravietuirii.Jake a absolvit ca ofiter in SEAL,clasa 217 cu urmatoarele specialitati:Elicopter Castmaster;Dive Safety Officer;Range Safety Officer si Foc Avansat precum si Ofiter in Trupele de Mars.Tatal sau la invatat inca din copilarie sa pescuiasca sa vaneze si sa traga cu arma.La varsta de 4 ani ,a foast fotografiat cu un arc real din fibra de sticla .Trage cu primul arc inca de la varsta de 6 ani.Jake a fost un copil independent,care a crescut in apropierea armatei langa baza Fort Lewis,jucanduse cu militarii in poligonul militar si pescuind pe Puget Sound din propria barca.Jake a absolvit Academia Navala si a devenit ofiter de punte pe USS Merrimack in Golful Persic.Dupa o calificare de 6 luni la Naval Warfare ,Jake a intrat in SEAL 8 desfasurand activitatea in Marea Mediterana.Jake a absolvit si Universitatea din Michigan cu un MBA care ia permis sa transforme experienta militara de aparare si de consultanta in securitate cu consultanta RGS.Ulterior Jake a avut posibilitatea sa-si urmeze visul de a deveni antrenor de fotbal american la Unuversitatea din Maryland,apoi antrenor la Universitatea Cuvantul Intrupat Cardinals in 2012.Lui Jake ii place concurenta

Sursa:http://www.discoverychannel.com.au/shows/survive-that/meet-the-cast/

miercuri, 23 noiembrie 2016

Terry Schappert


Terry Schappert
*Traducerea din limba engleza este mediocra si s-a facut cu Bing Translator

*Redactarea textului-Ghe Nica

Bereta verde Terry Schappert este cunoscut datorita emisiunilor Tv de supravietuire si aventuri ce apar in Statele Unite si in strainatate.A aparut si pe Discovery in "Ghid de supravietuire in urma atacului rechinilor " pentru Shark Week 2010.Veteran(22ani) in Fortele Armate Speciale ale SUA .Terry Schappert sa reanrolat dupa septewmbrie 2011,este in prezent responsabil de o echipa si a participat la misiuni de formare si de lupta in intreaga lume.Pentru cea mai mare parte a carierei sale in Fortele Speciale ,Terry a servit ca un 18D-Medic ,considerat a fi unul din cei mai buni din lume.El aduce perspectivele medicale la om ,facand ca nevoile psihologice si cele fizice ale misiuniloe sa fie realizate in conditii foarte bune.Avand cunostinte militare solide de strategie este intotdeauna un bun coleg cu cei ce au mai putina experienta atunci cand vine vorba de Bush-Ambarcatiune
"Eu nu ma opresc niciodata la margine pentru a creste sansa de succes a misiunilor -si totusi misiunile au fost indeplinite integral si cu succes" Lider natural si cu experienta ,Terry iubeste camaraderia .Originar din New York,este ranger calificat avand solide cunostinte militare:CQB;lunetist ;HALLO(cadere libera in parasutare);Jumpmaster;Medic in actiunile de lupta.Terry a pus accent pe pregatirea sa militara prin prisma calitatilor fizice si antropologice.In ultima vreme s-a pregatit pentru Apocalipsa Zombie


Sursa:http://www.discoverychannel.com.au/shows/survive-that/meet-the-cast/



John Hudson


JOHN HUDSON
Traducerea din limba engleza este mediocra si este facuta cu Google Traducere

Redactarea textului :Ghe Nica


John Hudson este un instructor de supravietuire din Cornwall,este implicat în principal în formarea de noi instructori pentru a preda Supravietuirea in mediul extrem ,la scoala de supravietuire militara din Marea Britanie (Organizatia de Formare Aparare SERE, DSTO)
Fost pilot de elicopter în timpul serviciului regulat, acum un rezervist, John a lucrat în rolul sau actual cu o norma întreaga ca instructor de supravietuire de peste zece ani in Royal Air Force. El a supravietuit in marile reci din largul coastelor britanice, în zapezile de la Cercul Arctic, în Asia si in jungla din America Centrala, si în desertului Atacama.
John a proiectat si implementat instruirea si procesul de inductie pentru toti instructorii de supravietuire militara din Marea Britanie, pentru care el este, instructor si mentor. John supravegheaza toate cursurile de formare si supravietuire in mediu extrem pentru militarii din Marea Britanie, inclusiv formarea de instructori de nivel superior. Trecând prin numerosii sai ani de experienta practica, John a creat, de asemenea, noul servicii comune de supravietuire -Manualul de instruire, JSP 911, care este manualul de referinta pentru instructori de supravietuire militara. El a fost recent responsabil pentru actualizarea si editarea de carti flip-de supravietuire, care sunt un memoriu pentru supravietuitori în toate situatiile de supravietuire de aeronave militare si plute de salvare.
John a fost ales pentru a consilia toate supravietuirile si recuperare de personal din noul SERE din Marea Britanie (Survival, Evasion, rezistenta si de extractie) film de formare, care este urmarit de catre tot personalul înainte de misiunile lor operationale de peste mari.
Alte calificari lui John includ Chief Instructor Mentor în Supravietuirea pe timp de iarna, in Desert si Supravietuirea in jungla, Planificator al Agentiei Europeane de Aparare redresare personal si controlor, fiind un mentor recunoscut pentru formarea initiala a cadrelor didactice din Centrul Peninsular pentru Excelenta in Invatamant, Asociatia Royal Yachting Powerboat Certificat (National nivelul 2) si Chainsaw licenta (NPTC CS 30 si 31).
John este, de asemenea, un membru fondator al Intelepciunii in supravietuire , stabilind noi standarde în antrenamentul de supravietuire de specialitate pentru multe organizatii civile, de la cercetasi si companii de media pentru a ajuta agentii si echipele de interventie în caz de dezastru. El este pasionat de folosira expertizei sale în practica in toate sectoarele, fie în discutii bespoke, sesiuni de formare sau de consultanta si in fata / spatele camerelor de luat vederi.

"John este creierul Supravietuirii in aviatie din Fortele britanice de astazi. El este un foarte bun formator. Expertiza sa se extinde mult dincolo de domeniul aviatiei fiind expert in Bushcraft.

- Aviatia Militara Britanica de supravietuire Echipament Trials Ofiter 2004 - 2010

"John este bine informat si pasionat de subiectul sau si având cea mai mica scuza el va demonstra abilitalile sale."

Sursa:http://ww.jwohnhudsonsurvival.com/about/

marți, 22 noiembrie 2016

Myke Hawke


Myke Hawke
*Preluat de pe From Wikipedia, The Free Encyclopedia
*Traducerea din limba engleza cu Google Traducere(traducerea lasa de dorit)
Redactarea textului-Ghe Nica

Mykel Hawke (nascut la 29 noiembrie 1965) este pensionar US Army Fortele Speciale, Ofiter, Cel mai bine cunoscut pentru rolul sau în Discovery Channel seria- Man, Woman, Wild- , unde a jucat alaturi de sotia sa, Ruth , un britanic prezentator de televiziune si actrita.  In prezent lucreaza pentru Travel Channel. Este de asemenea autorul a mai multe carti, cel mai recent- Manualul Green Beret Survival Hawke.
Mykel Hawke locuieste in prezent in New Orleans, Louisiana, are doi fii, si doi nepoti de la o casatorie anterioara de 12 ani, El are un fiu, nascut în Londra, Anglia, de la casatoria sa cu Ruth ,copil de 8 ani.
Tineretea si cariera
Mykel Hawke sa nascut in Fort Knox, Kentucky pe 29 noiembrie 1965, ca un "Armata brat,"  A crescut în principal în sud-est, Calatoreste mult . El sa casatorit cu Ruth în 2005 si locuiesc în prezent în New Orleans, Louisiana, cu fiul lor.
Educatie
 A câstigat un Bachelor of Science diploma în biologie de la Universitatea din New York si un Master of Science diploma în psihologie de la Universitatea din California, Santa Barbara . Un veteran in lupta, Hawke a servit atât ca un soldat înrolat cat si ca ofiter comandant în Fortele Speciale ale Armatei SUA (" Beretele Verzi "), ajungand la gradul de capitan.  A luptat cu rebelii, si a instruit fortele de mentinere a pacii ONU la sfârsitul razboiului in Africa si a facut misiuni de cautare si salvare, misiuni în timpul razboiului impotriva droguri din  Columbia . De asemenea, de notat este faptul ca el a câstigat centuri negre în ambele sporturi: Aikido si Judo .
Cariera
Primul sau loc de munca in televiziune a fosta in  sezonul  sapte - MTV 's Road Rules , 1998, unde a jucat atât pe tipul bun care a antrenat copiii sa recupereze chihuahua lor rapita, si apoi a jucat personajul negativ  din  Insulei Serpilor . Mykel a fost, de asemenea, unul din cei  patru experti in supravietuire, prezentati de  Discovery Channel .A jucat putin in  seria- Stiinta  supravietuirii. În episodul 2- "Evadare din Amazon"-, Mykel petrece trei zile în Amazon unde foloseste uneltele sale de supravietuire în fiecare zi succesive. Mai târziu, el a continuat în industria showbiz-ului ,cu diverse locuri de munca, cum ar  fi medic pentru spectacole, si in  Kourtney si Khloe Take Miami si Fox Reality Canalul 's Paradise Hotel 2 , in  care el, de asemenea, a aparut

Serviciu militar
Mykel Hawke
Nascut 29 noiembrie 1965 (48 de ani)
Fort Knox, Kentucky
Tara : Statele Unite
Service / ramura Armata Statelor Unite
Ani de serviciu 1982-2011
Rang US-O3 insignia.svg Capitan
Unitate Fortele Speciale
Premii Fortele speciale Tab
Combat Infanterie Badge
US Army Maestru Parasutist
Alte lucrari Actor, Instructor, Orator
Mykel a intrat in armata  SUA în 1982. El a lucrat în serviciul  activ timp de 12 ani, de asemenea, el a lucrat  în rezerva si Garda inca  12 de ani.  A fost un First Class Sergeant (E-7), înainte de a luat un comision ca un ofiter, 18A . El a avut trei functii in  Fortele Speciale- Competente profesionale militare (MOS):

Fortele Speciale Medic, 18D
Fortele Speciale Communicator, 18E
Special Forces Intelligence Operations, 18F

Mykel a primit solda  pentru trei functii, numarul maxim autorizat. Sa retras în 2011 de la Comandamentul Fort-elor Speciale ale Armatei SUA de la Fort Bragg , Carolina de Nord .